Quid Pro Quo (2008)

  Filmul este o calatorie intr-o lume bizara,a fetisurilor si psihozelor sociale.
  Isaac Knott(Nick Stahl) este un radio-reporter paralizat in urma unui accident rutier in care parintii sai au murit. In incercarea sa de a afla mai multe despre un grup ciudat de indivizi care umblau in scaun cu rotile desi erau perfect functionali, o va cunoaste pe Fiona(Vera Farmiga). Intre ce doi se dezvolta repede o relatie moment in care aflam ca tipul, desi paraplegic este funcional din punct de vedere sexual.
    In paralel, eroul nostru se simte irezistibil atras de o pereche de pantofi dintr-o vitrina. Incaltandu-i observa ca-si poate misca picioarele. Bucurie mare pentru el, bucurie mica pentru ea. Relatia lor  se altereaza treptat si aflam de la Fiona ca, de fapt, ea este "paralizata in interior dar obligata sa traiasca intr-un corp umblator". Astfel ca incearca sa-l convinga pe Isaac sa o ajute sa devina paraplegica prin inteparea unei anumite vertebre. Interesant, nu-i asa?

   "Obisnuiam sa cred ca daca ne-ar vedea extraterestrii cum mergem ca, mai apoi, sa-i vada pe paralitici cum merg in scaune cu rotile, vor crede ca acestia din urma sunt regi si regine pentru ca au rampe speciale si nu trebuie sa se ridice vreodata." mai zice ea, Fiona.
      Filmul e bun, Vera Farmiga e mai buna.Merita7.
      Parerea mea!

Up in the Air (2009)

     O mare parte din succesul filmului "Up in the air" se datoreaza, in opinia mea, temei,care este extrem de actuala.Ryan Bingham (George Clooney) este de meserie orator motivational dar mai ales concediator. Se pare ca exista firme specializate in acest sens, echivalentul modern al solului care aducea vestea proasta, in antichitate. Diferenta fiind ca in zilele noastre se castiga bani din asta iar acum 2000 de ani ti se taia capul. Dar nu am eu calificarea necesara sa comentez in ce fel progresul de tip capitalist ne afecteaza sistemul de valori... Cert e ca Ryan e fericit in pielea lui: calatoreste foarte mult, sta in hoteluri de lux, manaca in cele mai bune restaurante. Telul sau in viata este sa depaseasca 10 milioane de mile zburate cu aceeasi companie aeriana  record ce i-ar aduce cateva beneficii inaccesibile zburatorului de rand.   "Dragoste", "familie", "copii" sunt notiuni complet straine pentru el dezvoltand un soi de "firewall" impotriva lor, transpus intr-un discurs motivational  care facea furori. Insa toate acestea aveau sa se schimbe printr-o succesiune aparent banala de intamplari: o aventura de o noapte cu Alex(Vera Farmiga) care devine mult mai mult, casatoria uneia dintre surorile sale, tavalugul progresului tehnologic combinat cu reducerea de costuri inerenta in orice companie si care insemna  birou+calculator+camera web+conexiune net = someri in direct. Astfel ca Ryan isi reconsidera prioritatile si hotaraste sa aiba o relatie stabila cu Alex. Dificil de realizat in conditiile in care va afla ca doamna e foarte maritata si posesoare de cel putin 2 copii. Sincer, asta e punctul slab al filmului: e greu de crezut ca o femeie care aparent are un job asemanator cu al lui, poate avea timp fizic sa creasca 2 copii, sa aiba o casatorie fericita, un amant pe care-l vede relativ des prin cam toata America si pe care-l poate insoti si la nunta in weekend. Norocul face ca proiectul "chat cu viitorul somer" pica, astfel ca eroul nostru se poate intoarce in aer, acolo unde era si la inceputul filmului, insa cu o viziune noua, mai umana.

 

   Filmul are si o gasca de nominalizari( 6 la Oscar) si premii, insa si Obama a castigat alegerile asa ca nu ma apuc acum sa-i judec pe americani. Sunt convins ca din America se vede altfel, astfel ca nota mea este mai curand 7 decat 8 (cat este acum pe IMDb). Parerea mea!