The Book of Eli (2010)

   Filme cu subiect post-apocaliptic s-au facut, se fac si se vor face mereu. Publicul e fascinat de sfarsitul omenirii, de un viitor ipotetic in care nu se vrea dar despre care moare de curiozitate sa afle. Deci subiectul nu este deloc nou. Ce aduc nou fratii Hughes in filmul lor este motivatia eroului: credinta frate! Credinta ce-l mana spre vest si-l ajuta sa ucida cam tot ce e in jur si-l deranjeaza sau e comestibil.
   Eli (Denzel Washington), caci despre el este vorba este unicul posesor al ultimei biblii de pe planeta. Care planeta, e praf si pulbere dintr-un motiv mai putin important dar se poate presupune ca din cauza unui razboi. Cert este ca omenirea a decis sa arda toate bibliile la momentul respectiv, gasind in crestinism cauza tuturor relelor (destul de adevarat!). Interesant este ca rapacele conducator al unui oras nou creat langa o sursa de apa(Gary Oldman), este in cautarea aceste carti. Si, iata avem intriga! De ce baiatul asta e asa de interesat de biblie si nu de vreo lucrare stiintifica care sa aduca bunastare norodului, e greu de inteles. Din punctul meu de vedere, trebuie sa fii habotnic ca sa inghiti o astfel de chiftea. Insa am continuat sa ma uit, ca impact vizual filmul fiind destul de bine facut. Mda, si.... cum ziceam: cel rau vrea cartea, Eli nu si nu! Iese bataie de tipul 1 contra restul, Eli fuge dupa prima runda castigata (vine si o tipa dupa el, logic!), apoi situatia ia o turnura nefavorabila pentru erou care preda cartea dusmanului insa, intr-un final, scapa grav ranit si cu ajutorul duduiei(insa cartea era scrisa in limbajul Braille iar omul rau nu stia!Ooops!). Si...ajunge in vest unde erau niste baieti care conservau toata cultura omenirii si care- ce credeti!- n-aveau exact biblie. Iar Eli al nostru care o stia pe toata pe dinafara, o dicteaza(ranit, infasurat intr-o carpa alba gen giulgiu), apoi moare linistit. Iar duduia pleaca la drum sa imprastie in lume noua si vechea credinta!
   Lasand gluma la o parte, mie nu mi-a placut. Deloc! Pur si simplu nu pot sa cred ca au facut un film doar pentru propaganda religioasa. Cu Denzel Washington pe afis si cu destule scene de bataie incat sa convinga orice licean, filmul are public. Insa scopul lui nu este altul decat sa reliefeze perenitatea crestinismului si a brand-urilor americane (Motorola functioneaza si dupa 30 de ani, GMC face super masini, KFC are macar servetele umede dupa 3 decenii, etc.) Apoi motivatia eroului: " am auzit o voce care mi-a spus sa merg spre vest". Haide dom'le , ma lasi! Du-te la un medic, nu spre vest. Iar omul cel rau avea si el un motiv destul de bun pentru care cauta asiduu biblia: " este cea mai periculoasa arma, care intra in inima oricarui om disperat". Ca sa fac o analogie, biblia e precum un cutit: bun si la taiat paine dar si la ucis oameni, depinde de mana care-l foloseste.
    Si,ca sa inchei, filmul nu este o poveste despre supravietuire asa cum ma asteptam si cum ar fi normal intr-o situatie limita, ci una despre sacrificiul suprem in numele religiei. Scenariul e slab, Denzel e doar prezent. Filmul este salvat de scenele de actiune, dar nu asta asteptam sa vad si sa aud. Nota mea este 5.5, cu scuzele de rigoare acelor care se duc la biserica duminica sau se inchina inainte de culcare.