Ma asteptam la altceva atunci cand m-am hotarat sa vad acest film. Banuiam un film politist dulceag, fara consistenta,acel film pe care incerci sa-l vezi inainte de culcare stiind ca pe la jumatate ti se vor inchide ochii. Si, cel mai probabil, pentru multi exact asta va fi. Pentru ca e nevoie de o anumita stare de spirit si de destula condescendenta ca sa digeri un astfel de film, unic in felul lui. Avand aerul anilor '50, filmat si montat ca atare, poate fi, in egala masura, o incantare pentru o anumita categorie de spectatori.
John Rosow(Michael Shannon) este un detectiv particular model: singuratic, falit, aproape alcoolic, vesnic cu tigara intre dinti insa suficient de perspicace incat sa miroasa orice combinatie. In urma primirii unui telefon nocturn de la un misterios om de afaceri (clasic, nu?) acesta pleaca in urmarirea unui individ care calatoreste cu trenul de la Chicago la Los Angeles, insotit de un copil. Si cam asta e tot! Pentru ca in cazul acestui film actiunea cade in plan secund, subiectul fiind singuratatea, izolarea, ce drame ne determina sa ajungem in situatia asta si cum ne afecteaza psihicul, viata.
Michael Shannon interpreteaza fara greseala, intrand incredibil de bine in pielea personajului si reusind astfel, dupa parerea mea, rolul carierei sale. Regizorul Noah Buschel se achita remarcabil de sarcina, filmul desi pe alocuri prozaic si tern, avand un aer placut de film noir. Sunt convins ca nu vor fi multi cei care sa aduca osanale acestei productii, insa eu il consider un film bun si original. Nota 7.5. Parerea mea!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu