miercuri, 17 februarie 2010

Annie Hall (1977)

  Daca va spun ca filmul asta a luat 4 Oscaruri s-ar putea sa fie suficient. Daca va mai spun si ca Woody Allen a primit 2 din ele, s-ar putea sa va trezesc interesul. Al 3lea pentru, nimeni alta decat,Diane Keaton iar cel de al 4lea doar pentru cel mai bun film. Dar...ma rog,astea sunt amanunte.
   Alvy Singer(Woody Allen) incearca sa inteleaga motivele despartirii sale de Annie Hall (interpretata magistral de Diane Keaton). Treaba deloc simpla pentru un om atat de complicat.Treaba cu atat mai grea pentru spectatorul neavizat pentru ca Allen vorbeste cu tine in timpul filmul,iti cere parerea si chiar ai tendinta sa-i raspunzi.
   In New York-ul anilor '70 e greu sa nu iubesti,e greu sa iubesti doar aceeasi persoana, e greu sa nu-ti doresti sa te muti in California pentru ca acolo e atat de cald iar cocaina are 3 calitati in plus  (ieftina,buna si multa), e greu sa-l vezi pe Dylan in concert sau sa vezi un Ingmar Bergman (Annie intarzie la un film 2 minute.Alvy nu mai vrea sa intre pentru ca filmul trebuie vazut de la inceput. Annie..."Dar hai sa intram ca ai pierdut doar titlul.Si oricum,e scris in  suedeza").Precum probabil banuiti, el e sensibil si interiorizat ea, superficiala dar plina de viata.Nu voi intra in amanunte pentru ca ar insemna sa va redau dialogurile. Iar pentru asta va sugerez sa vedeti filmul.
   Intrucatva,filmul este autobiografic.Allen s-a nascut in Brooklyn, si-a inceput cariera scriind bancuri pentru reviste ca ulterior sa devina comediant.Limbajul de evreu newyorkez nu lipseste,glumele cu tenta rasiala sunt omniprezente.
Si ca sa inchei folosesc un citat:"Cine nu poate sa faca nimic practic se apuca de predat.Cine nu poate nici macar sa predea,preda sport."Nota este 8.5.Minim!
     Parerea mea!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu