I et speil i en gåte a.k.a. Through a Glass, Darkly(2008)

   Gandindu-ma ca ardeti de nerabdare sa aflati cate ceva despre cinematografia norvegiana, am zis sa va satisfac setea de cunoastere.
   Adaptare dupa romanul omonim al celebrului scriitor norvegian Jostein Gaarder, filmul este povestea unei adolescente bolnava de cancer si a unui .... inger mai curios ca o pisica. Cecilie este in faza terminala si, cum e lesne de presupus, nu se impaca deloc cu ideea mortii dar in egala masura este satula de pastile, de chimioterapie, intr-un cuvant, de viata. Intr-o noapte apare in dormitorul ei un inger pe nume Ariel (Aksel Hennie) care vrea sa inteleaga cum e sa fii om, sa traiesti o perioada limitata de timp, sa gusti, sa simti, sa auzi, sa iubesti. Astfel ca cei doi vor face un targ: contra valoroaselor informatii despre viata umana furnizate de Cecilie, Ariel ii va povesti despre cum e raiul si viata de dupa.
   Este un film emotionant, despre frumusetea vietii indiferet de durata ei, despre puritatea iubirii la varsta primelor trairi, despre transcendenta cunoasterii in momente critice.

 

" Intr-o zi toate stelele vor cadea. Dar o stea e doar o mica sclipire din marele foc al universului."
       Daca veti reusi sa treceti peste impactul cu "melodioasa" limba norvegiana aveti sansa unei seri agreabile.Parerea mea e spre 8!